Depresia și Anxietatea

În lumea modernă, depresia și anxietatea au devenit din ce în ce mai frecvente, afectând oameni de toate vârstele, indiferent de statut social sau nivel de educație. Deși sunt tulburări diferite, ele apar adesea împreună și se pot alimenta reciproc, creând un cerc vicios greu de rupt fără sprijin adecvat. Ambele sunt tulburări de sănătate mintală reale, nu semne de slăbiciune, lene sau lipsă de voință. Ele influențează modul în care gândim, simțim, acționăm și relaționăm cu ceilalți, afectând profund calitatea vieții.

Anxietatea este orientată spre viitor, frica de ce ar putea merge prost. Depresia este ancorată în prezent și trecut, sentimentul că nimic nu mai are sens sau valoare. Când coexistă, persoana poate trăi simultan neliniște intensă și lipsă de speranță, o combinație extrem de epuizantă emoțional.

Depresia

Ce este depresia?

Depresia este o tulburare afectivă caracterizată printr-o stare persistentă de tristețe, gol interior și pierderea interesului pentru activități care altădată aduceau plăcere. Nu este o simplă „stare proastă”, ci o afecțiune medicală ce necesită atenție și, de multe ori, tratament specializat. Depresia poate fi episodică sau de lungă durată și poate varia ca intensitate, de la forme ușoare până la depresie severă, care afectează funcționarea zilnică.

Simptomele depresiei

Simptomele pot diferi de la o persoană la alta, dar cele mai frecvente includ:

• Tristețe profundă, persistentă
• Sentiment de gol, inutilitate sau vinovăție excesivă
• Pierderea interesului sau plăcerii pentru activități obișnuite
• Oboseală constantă, lipsă de energie
• Tulburări de somn (insomnie sau somn excesiv)
• Modificări ale apetitului și greutății
• Dificultăți de concentrare și luare a deciziilor
• Gânduri negative recurente, inclusiv gânduri de moarte sau suicid

Cauzele depresiei

Depresia nu are o singură cauză clar definită, ci apare, de cele mai multe ori, ca rezultatul unei combinații complexe de factori biologici, psihologici, sociali și de mediu. Din punct de vedere biologic, pot exista dezechilibre chimice la nivelul creierului, precum și o predispoziție genetică ce face unele persoane mai vulnerabile în fața acestei afecțiuni.

La nivel psihologic, experiențele traumatice, pierderile emoționale sau o stimă de sine scăzută pot contribui semnificativ la apariția depresiei. Factorii sociali joacă și ei un rol important, incluzând izolarea, stresul cronic, dificultățile financiare sau problemele relaționale. În plus, evenimentele de viață majore, cum ar fi un divorț, decesul unei persoane dragi sau o boală gravă, pot acționa ca factori declanșatori, mai ales atunci când persoana nu dispune de suficiente resurse emoționale sau sprijin adecvat pentru a le face față.

Principalele tipuri de depresie

1. Depresia majoră: Este cea mai cunoscută formă de depresie și se manifestă prin episoade intense de tristețe profundă, pierderea interesului pentru activitățile zilnice și dificultăți de funcționare.

2. Tulburarea depresivă persistentă (distimia): Se caracterizează printr-o stare depresivă cronică, de intensitate mai redusă, dar de lungă durată, care poate persista ani de zile.

3. Depresia sezonieră: Apare în anumite perioade ale anului, cel mai frecvent toamna și iarna, fiind asociată cu lipsa luminii naturale.

4. Depresia postpartum: Se dezvoltă după naștere și afectează mamele, fiind mai intensă decât „baby blues”.

5. Depresia atipică: Include simptome precum creșterea apetitului, somn excesiv și sensibilitate accentuată la respingere.

6. Depresia psihotică: O formă severă în care apar simptome psihotice, precum halucinații sau idei delirante.

7. Tulburarea bipolară (episod depresiv): Episoadele depresive alternează cu perioade de manie sau hipomanie.

Tratamentul depresiei

Depresia este tratabilă, iar recuperarea este posibilă. Cele mai eficiente abordări includ:

• Psihoterapia (în special terapia cognitiv-comportamentală)
• Tratamentul medicamentos (antidepresive, prescrise de psihiatru)
• Schimbări ale stilului de viață: somn regulat, alimentație echilibrată, mișcare
• Sprijin social: familie, prieteni, grupuri de suport

Dacă ești din Timișoara și bănuiești că te confrunți cu o tulburare psihiatrică sau dorești o evaluare pentru liniștea ta, te poți adresa doamnei dr. Laura Stânea, medic psihiatru în cadrul Kineto Klinik. Ulterior, vă puteți adresa specialistei noastre în psihologie, Mihiț Oana, pentru evaluare și consiliere psihologica individualizată

📞 Pentru o programare la un consult de specialitate, poți folosi butonul din dreapta jos.

Anxietatea

Ce este anxietatea?

Anxietatea este o reacție naturală a organismului la stres sau pericol. Devine o problemă atunci când este excesivă, persistentă și apare fără un motiv real sau proporțional. Tulburările de anxietate pot interfera serios cu viața de zi cu zi, manifestându-se adesea ca o stare constantă de alertă, ca și cum pericolul ar fi mereu iminent.

Simptomele anxietății

Anxietatea are atât simptome psihice, cât și fizice:

• Îngrijorare excesivă și dificil de controlat
• Teamă intensă, nervozitate, neliniște
• Palpitații, respirație accelerată, tensiune musculară
• Amețeli, greață, transpirație
• Dificultăți de concentrare
• Atacuri de panică (în unele cazuri)

Cauzele anxietății

Anxietatea, asemenea depresiei, nu are o singură cauză, ci este rezultatul interacțiunii dintre mai mulți factori. Predispoziția genetică poate face ca unele persoane să fie mai sensibile, mai ales dacă există antecedente familiale. Experiențele traumatice sau perioadele prelungite de stres pot lăsa o amprentă profundă, menținând o stare constantă de alertă.

De asemenea, un stil de gândire negativ și consumul excesiv de cofeină sau alcool pot intensifica simptomele. Nu în ultimul rând, anumite dezechilibre hormonale sau afecțiuni medicale pot contribui la apariția sau agravarea anxietății, subliniind importanța unei evaluări medicale atunci când simptomele persistă.

Tratamentul anxietății

Anxietatea poate fi gestionată eficient prin:

• Psihoterapie, în special terapia cognitiv-comportamentală
• Medicație (anxiolitice sau antidepresive, la recomandarea medicului)
• Tehnici de relaxare: respirație controlată, mindfulness, meditație
• Activitate fizică regulată și reducerea factorilor declanșatori (stres, cofeină, lipsa somnului)

Prevenția și evitarea recurenței

Prevenția anxietății și a depresiei, precum și reducerea riscului de recurență, presupun o atenție constantă acordată sănătății mintale și emoționale. Un stil de viață echilibrat joacă un rol esențial, incluzând un program regulat de somn, o alimentație sănătoasă și activitate fizică constantă, care contribuie la reglarea stării de spirit și a nivelului de stres. Gestionarea eficientă a emoțiilor, prin tehnici de relaxare sau exerciții de respirație, ajută la reducerea tensiunii acumulate și la prevenirea suprasolicitării psihice. Menținerea relațiilor sociale și exprimarea deschisă a gândurilor și sentimentelor oferă sprijin emoțional și diminuează sentimentul de izolare. De asemenea, identificarea timpurie a factorilor declanșatori și dezvoltarea unor strategii sănătoase de coping pot preveni reapariția simptomelor. Continuarea terapiei sau a monitorizării psihologice, chiar și după ameliorarea stării, este un pas important pentru consolidarea progresului și menținerea echilibrului pe termen lung.

Depresia și anxietatea la copii

Deși sunt adesea considerate probleme specifice adulților, depresia și anxietatea pot apărea și la copii, afectând dezvoltarea lor emoțională, socială și academică. Copiii nu au întotdeauna capacitatea de a-și exprima clar emoțiile, iar suferința lor se poate manifesta diferit față de cea a adulților, fiind uneori confundată cu „probleme de comportament” sau cu o etapă trecătoare. Recunoașterea timpurie a semnelor și intervenția adecvată sunt esențiale pentru prevenirea agravării simptomelor și pentru susținerea unei dezvoltări sănătoase.

Cum pot fi ajutați copiii?

Sprijinul oferit copilului este esențial în procesul de vindecare. Comunicarea deschisă, validarea emoțiilor și crearea unui mediu sigur în care copilul se simte ascultat sunt pași fundamentali. Psihoterapia adaptată vârstei copilului, în special terapia prin joc sau terapia cognitiv-comportamentală, s-a dovedit extrem de eficientă. În unele cazuri, poate fi necesară și evaluarea psihiatrică. Rutina zilnică, somnul adecvat, activitatea fizică și limitarea timpului petrecut în fața ecranelor contribuie la menținerea echilibrului emoțional. Implicarea părinților și colaborarea cu școala sunt, de asemenea, elemente-cheie în susținerea copilului.

Situația cazurilor de depresie și anxietate în ultimii 5 ani

În ultimii ani, problemele de sănătate mintală au crescut semnificativ, iar depresia și anxietatea au devenit tot mai răspândite la nivel global. Organizațiile internaționale au raportat o creștere de aproximativ 25–30% a cazurilor de depresie și anxietate în timpul și după perioada pandemiei de COVID-19, comparativ cu perioada pre-pandemică, influențând sute de milioane de oameni din întreaga lume și transformând aceste tulburări într-o provocare majoră de sănătate publică. Situația din România reflectă această tendință îngrijorătoare, mai ales în rândul tinerilor: studii recente sugerează o creștere alarmantă a numărului de adolescenți și tineri afectați de depresie și anxietate, cu estimări care arată că până la unul din doi tineri între 15 și 29 de ani va fi experimentat aceste tulburări până în 2025. În plus, spitalele psihiatrice raportează o dublare a admiterilor și o creștere de peste 40% a pacienților diagnosticați cu depresie în ultimii ani subliniază dimensiunea problemei. Această tendință de creștere este influențată de factori precum stresul prelungit, schimbările sociale și economice, izolare, lipsa accesului rapid la servicii de sănătate mintală și stigmatizarea bolilor psihice. Combaterea acestei crize necesită nu doar servicii medicale mai bune, ci și o schimbare culturală în modul în care vorbim despre sănătatea mintală și sprijinim persoanele afectate.

Q&A – Întrebări frecvente

1. De ce mă simt așa, deși aparent am tot ce îmi trebuie?

Depresia și anxietatea nu țin cont de realizări, statut sau de ce „ar trebui” să ne facă fericiți. Ele sunt influențate de factori interni, biologici și emoționali, nu doar de circumstanțe externe. A te simți rău fără un motiv evident nu înseamnă că exagerezi sau că ești nerecunoscător..

2. Dacă vorbesc despre asta, nu risc să fie mai rău?

Din contră. Pentru multe persoane, verbalizarea gândurilor și emoțiilor este primul pas spre ușurare. A ține totul în interior poate intensifica suferința, în timp ce a vorbi deschis creează spațiu pentru înțelegere și sprijin.

3. Cum știu dacă e suficient de grav încât să cer ajutor?

Nu există un prag „oficial” al suferinței. Dacă starea ta emoțională îți afectează viața de zi cu zi, relațiile, munca sau bucuria de a trăi, atunci este suficient de importantă pentru a cere ajutor. Nu trebuie să ajungi la epuizare totală ca să meriți sprijin.

4. Depresia și anxietatea vor dispărea vreodată complet?

Pentru unii oameni, da. Pentru alții, pot reveni periodic, dar într-o formă mai ușor de gestionat. Important este că ele pot fi ținute sub control și nu trebuie să îți definească viața sau identitatea. Cu resursele potrivite, calitatea vieții poate crește semnificativ.

5. Este normal să mă simt vinovat că sunt așa?

Da, este frecvent, dar nu este justificat. Mulți oameni cu depresie sau anxietate se judecă aspru, crezând că ar trebui „să fie mai puternici”. În realitate, aceste stări nu sunt alegeri personale, iar autoînvinovățirea face parte adesea din problemă, nu din soluție.

6. Pot funcționa normal chiar dacă mă simt așa?

Da, multe persoane cu depresie sau anxietate funcționează aparent „normal”: merg la muncă, au relații, își îndeplinesc responsabilitățile. Asta nu înseamnă că nu suferă. Funcționalitatea nu anulează durerea interioară.

7. Ce fac dacă cei din jur minimalizează ce simt?

Din păcate, nu toți oamenii pot înțelege aceste trăiri. Lipsa lor de empatie nu invalidează experiența ta. Uneori este necesar să cauți sprijin în afara cercului apropiat, de la persoane sau specialiști care pot oferi înțelegere reală.

Dacă ești din Timișoara și dorești o evaluare psihiatrică într-un cadru empatic, te poți adresa specialiștilor noștri din cadrul Kineto Klinik.

📞 Sună-ne folosind butonul din dreapta jos și rezervă-ți locul la o consultație personalizată.