Cele mai frecvente tulburări psihiatrice în 2025: cauze, simptome și tratamente

Sănătatea mentala este adesea ignorată. Dar o tulburare mentală nu e doar „o zi proastă” — poate afecta tot ce faci: somnul, relațiile, munca, cum simți viața. În 2025, pe fondul stresului global, al izolării și al dependenței crescute de tehnologie, unele tulburări au devenit mai pregnante.

La acestea se adaugă fenomene emergente care devin tot mai vizibile: dependența de ecrane, utilizarea problematică a rețelelor sociale, și tulburările legate de tehnologie. România a înregistrat una dintre cele mai ridicate prevalențe la nivel european în ceea ce privește utilizarea problematică a ecranelor și jocurilor digitale.

Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Eurostat, aproximativ 1 din 3 români declară că s-a confruntat, în ultimul an, cu simptome compatibile cu o tulburare psihică — însă mai puțin de jumătate au apelat la un specialist.

În România, tulburările de anxietate și depresia rămân cele mai frecvente diagnostice psihiatrice, urmate de tulburările de somn, dependențele și tulburările de adaptare.

De ce contează să subliniem asta

Mulți dintre cei care suferă în tăcere spun că simt rușine, teamă sau vinovăție pentru că ar putea avea o tulburare mintală. Întrebarea „ce vor spune alții?” se transformă adesea în blocaj, și astfel ajungem să ignorăm semnalele interioare de avertizare. Într-o societate în care „să fii tare”, „să te descurci singur” au încă priză, să ceri ajutor pentru o tulburare psihică poate părea un semn al vulnerabilității, iar mulți aleg să nu îl afișeze.

Când reticența de a merge la specialist e mare, problemele rămân nediagnosticate, netratate — ceea ce înseamnă suferință prelungită, costuri mai mari (pentru persoană, familie, societate) și pierderi de oportunitate de recuperare.

Principalele tulburări psihice: ce sunt, cum apar, cum se tratează

Tulburările de anxietate

Anxietatea devine o problemă clinică atunci când frica, îngrijorarea sau tensiunea sunt persistente și greu de controlat, interferând cu activitățile zilnice. Printre formele cele mai întâlnite se numără anxietatea generalizată, atacurile de panică, fobiile și, în unele clasificări, tulburarea obsesiv-compulsivă.

Apariția acestor tulburări poate fi influențată de factori genetici, stres cronic, traume, dezechilibre chimice la nivelul creierului sau dificultăți sociale precum izolarea ori insecuritatea economică. Persoanele afectate pot resimți îngrijorare constantă, palpitații, dificultăți de respirație, tensiune musculară, neliniște și tulburări de somn.

Tratament și recomandări:
• Psihoterapie: terapia cognitiv-comportamentală (CBT) e printre cele mai validate
• Medicație (în cazuri moderate-severe): anxiolitice, antidepresive
• Tehnici de relaxare (respirație, meditație)
• Exercițiu fizic regulat
• Expunerea treptată la situații anxiogene (cu suport terapeutic)
• Stil de viață echilibrat: somn suficient, alimentație, limite la stres

Depresia

Depresia este mult mai mult decât o stare de tristețe. Ea modifică felul în care o persoană gândește, simte și reacționează. Poate fi declanșată de factori genetici, dezechilibre chimice, evenimente stresante, tulburări hormonale sau lipsa sprijinului social.

Printre simptomele cele mai frecvente se numără tristețea persistentă, pierderea interesului pentru activități, oboseala accentuată, tulburările de somn și apetit, dificultățile de concentrare și gândurile negative, uneori chiar suicidale.

Tratament:
• Psihoterapie (terapie cognitiv-comportamentală, terapie interpersonală)
• Antidepresive (în cazuri moderate-severe)
• Intervenții de tip terapie de susținere, sprijin social
• Stil de viață sănătos: somn, mișcare, reducerea izolării
• Monitorizare regulată și suport emoțional

Tulburarea bipolară

Această tulburare se caracterizează prin alternanța între episoade de manie și episoade depresive. În perioadele maniacale, persoana poate manifesta energie excesivă, euforie, impulsivitate și nevoia redusă de somn. În fazele depresive apar simptomele caracteristice depresiei.

Cauzele includ o predispoziție genetică importantă și dezechilibre ale neurotransmițătorilor, dar și factori declanșatori precum stresul sau lipsa somnului.

Tratament:
• Stabilizatori de dispoziție
• Antipsihotice (în unele cazuri)
• Psihoterapie pe termen lung
• Educație și monitorizare atentă
• Respectarea regulilor de somn, rutină

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)

TOC se manifestă prin gânduri intruzive și repetitive (obsesii) care provoacă anxietate, urmate de comportamente sau ritualuri menite să o reducă. Deși persoana își dă seama că aceste comportamente sunt iraționale, îi este dificil să le controleze.

Cauzele pot include disfuncții ale unor circuite cerebrale, factori genetici și experiențe traumatice.

Tratament:
• Terapia cognitiv-comportamentală (în special expunere cu prevenirea răspunsului)
• Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
• Uneori terapie augmentativă
• Învățarea tolerării anxietății

Dacă ești din Timișoara și bănuiești că te confrunți cu o tulburare psihiatrică sau dorești o evaluare pentru liniștea ta, te poți adresa doamnei dr. Laura Stânea, medic psihiatru în cadrul Kineto Klinik.

📞 Pentru o programare la un consult de specialitate, poți folosi butonul din dreapta jos.

Tulburările de alimentație

Aceste tulburări afectează relația cu mâncarea și imaginea corporală, cele mai cunoscute forme fiind anorexia, bulimia și binge-eating-ul. Ele pot fi cauzate de presiuni sociale, perfecționism, stimă de sine scăzută, traumă sau factori genetici. Se pot manifesta prin restricții alimentare severe, episoade de mâncat excesiv urmate de comportamente compensatorii, preocupare exagerată pentru greutate și fluctuații mari în greutate corporală.

Tratament:
• Terapie nutrițională + dietă supravegheată
• Psihoterapie (terapia cognitiv-comportamentală, terapia familială)
• Suport medical (pentru complicații)
• Grupuri de suport

Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD)

PTSD apare după trăirea unui eveniment traumatic puternic, cum ar fi un accident, abuzul sau o catastrofă. Persoana poate retrăi evenimentul prin flashback-uri și coșmaruri, evită stimuli care îi amintesc trauma și rămâne într-o stare constantă de alertă.

Tratament:
• Terapie cognitiv-comportamentală focalizată pe traumă
• EMDR (Desensibilizare și reprocesare prin mișcări oculare)
• Medicație (în unele cazuri antidepresive)
• Strategie de siguranță și suport

Schizofrenia și alte tulburări psihotice

Aceste tulburări implică o pierdere a contactului cu realitatea. Persoana poate experimenta halucinații, idei delirante și o gândire dezorganizată. Schizofrenia este una dintre cele mai cunoscute forme.

Cauzele sunt complexe, implicând factori genetici, dezechilibre chimice și influențe de mediu.

Tratament:
• Antipsihotice
• Psihosocial: terapie de susținere, reabilitare socială
• Monitorizare medicală
• Suport familial și educație

Dependențele și abuzul de substanțe

Dependentele se manifestă prin consum compulsiv de alcool, droguri sau medicamente, în ciuda consecințelor negative. Apar toleranța crescută, sevrajul și pierderea controlului. Printre cauze se numără vulnerabilitatea biologică, mediul social permisiv, stresul și prezența altor tulburări psihice.

Tratament:
• Detox, intervenție medicală
• Psihoterapie (terapie cognitivă, terapie motivațională)
• Grupuri de suport
• Monitorizare pe termen lung

Dependența de ecrane și comportamentele problematice digitale

O provocare tot mai prezentă este dependența de dispozitive electronice, un fenomen amplu documentat în raportul INSP „Dependență ecrane 2025”. Utilizarea excesivă poate duce la izolare, tulburări de somn și scăderea performanței zilnice.

• Dependența de ecrane / utilizarea problematică a tehnologiei — telefoanele, jocurile, rețelele sociale pot alimenta anxietate, distorsionarea imaginii de sine, insomnii.
• Burnout digital / oboseala cognitivă — pentru cei conectați intens la joburi, mediu online, multitasking constant.
• Tulburări legate de izolare / alienare socială digitală — oamenii pot simți că relațiile devin superficiale, lipsite de conexiune reală.
• Screen fatigue / „oboseala ochilor emoționali” — un termen emergent care descrie epuizarea psihică legată de expunerea continuă la stimuli digitali.

Cauzele țin de designul tehnologic menit să stimuleze utilizarea constantă, de nevoia de conexiune sau de lipsa controlului asupra impulsurilor.
Tratamentul se bazează pe consiliere psihologică, stabilirea limitelor clare de timp, zile fără ecrane și, dacă este necesar, intervenție psihiatrică în cazul tulburărilor asociate.

Cum putem preveni agravarea tulburărilor psihice

Prevenția în sănătatea mintală înseamnă mai mult decât „a merge la doctor când nu mai poți”. Începe cu recunoașterea semnelor timpurii și menținerea unor obiceiuri sănătoase care susțin echilibrul emoțional:

• Stabilirea unei rutine zilnice, cu ore constante de somn și mese regulate
• Practicarea activităților fizice și reducerea sedentarismului
• Limitarea expunerii la ecrane, în special seara
• Conectarea autentică cu familia, prietenii, comunitatea
• Pauze regulate de la muncă și exerciții de respirație / relaxare
• Solicitarea de sprijin profesional la primele semne de epuizare emoțională

FAQ (Întrebări frecvente)

1. Cum îmi dau seama dacă ceea ce simt e „normal” sau deja tulburare psihică?

„Normal” implică fluctuații emoționale, care trec de la sine. Dacă starea persistă, interferează cu viața ta (muncă, relații, somn), merită consultat un specialist.

2. Trebuie să iau medicamente? Am auzit că dau dependență.

Nu în toate cazurile. Tulburările ușoare pot fi tratate prin psihoterapie și intervenții comportamentale. În cazuri moderate / severe, medicamentele se adaugă ca sprijin. Medicamentele moderne au monitorizare, iar riscurile se cântăresc de medic.

3. Cât durează tratamentul?

Depinde de tulburare, de severitate și de persoană. Unele cicluri (ex: depresie) pot dura câteva luni până la câțiva ani de urmărire. Tratamentele pentru tulburări cronice (bipolare, schizofrenie) pot fi pe termen lung.

4. Pot să mă vindec complet?

Conceptul „vindecării” e complicat în psihiatrie. Mulți pacienți pot intra în remisie, care pentru ei poate fi „vindecare”. Important e să existe sprijin pe termen lung.

5. E rușinos să merg la psihiatru sau psiholog?

Deloc. Problemele de sănătate mintală sunt la fel de reale ca cele fizice. A cere ajutor e un semn de inteligență și putere, nu de slăbiciune.

6. Ce pot face acum, pe cont propriu, dacă simt că mă sufocă gândurile?

• Respiră profund, conștient
• Scrie într-un jurnal ce simți
• Vorbește cu cineva de încredere
• Limitează consumul de știri negative / rețele sociale
• Caută un specialist (psiholog / psihiatru)

7. Cum știe medicul ce tulburare am?

Prin evaluare: istoric personal / familial, interviu clinic, scale / chestionare (ex: pentru depresie, anxietate), uneori teste medicale pentru eliminarea cauzelor fizice.

8. Pot trata unul singur și să nu merg la doctor?

Sunt strategii de auto-ajutor, dar nu un substitut complet. Dacă simptomele persistă sau se agravează, e important să consulți un specialist.

Dacă ești din Timișoara și dorești o evaluare psihiatrică într-un cadru empatic și profesionist, te poți adresa doamnei dr. Laura Stânea, medic psihiatru în cadrul Kineto Klinik, unde accentul este pus pe înțelegerea persoanei, nu doar a simptomului.

📞 Sună-ne folosind butonul din dreapta jos și rezervă-ți locul la o consultație personalizată.