

Artroza de şold, cunoscută și sub numele de coxartroză, este o afecțiune degenerativă frecventă care afectează articulația șoldului. Apare atunci când cartilajul articular – structura care acționează ca un „amortizor” între oase începe să se subțieze și să se degradeze în timp. Pe măsură ce cartilajul se distruge, oasele ajung să frece unele de altele, ceea ce duce la durere, rigiditate şi mobilitate redusă. Este o afecțiune întâlnită în special la adulții de peste 50 de ani, dar nu este exclusivă acestei categorii. Stilul de viață, traumatismele vechi și anumite predispoziții medicale pot accelera apariția ei.
Articulația șoldului este una dintre cele mai stabile și rezistente structuri ale corpului, fiind responsabilă pentru susținerea greutății și pentru majoritatea mişcărilor de bază, precum mersul, ridicatul sau alergatul. Ea este formată din capul femural, adică partea rotundă a femurului, şi cavitatea acetabulară, adâncitura din osul bazinului. Împreună, cele două formează o articulație tip „bilă-în-cavitate”, concepută pentru mişcare fluidă și stabilitate maximă.
Pentru ca şoldul să funcționeze corect, mai multe structuri lucrează armonios între ele. Cartilajul articular acoperă suprafața oaselor și permite mişcări line, fără frecare. Capsula articulară înveleşte articulația și îi oferă stabilitate, în timp ce lichidul sinovial are rolul de a lubrifia și hrăni cartilajul, menținându-l elastic. În jurul articulației, muşchii şi ligamentele asigură suportul necesar în timpul activităților zilnice și controlează direcția și amplitudinea mişcărilor.
Problemele apar atunci când cartilajul începe să se uzeze. Odată afectat, suprafața netedă dintre oase devine neregulată, iar articulația nu mai poate aluneca normal. În încercarea de a compensa, corpul reacționează prin inflamație, durere și uneori prin formarea de pinteni osoși (osteofite), care limitează și mai mult mobilitatea. Acesta este mecanismul prin care se instalează treptat artroza de şold.
Artroza nu apare peste noapte, ci se dezvoltă în ani de zile. Cele mai frecvente cauze includ:
Coxartroza poate apărea din două motive principale, iar diferența dintre ele ajută medicul să înțeleagă mai bine evoluția bolii şi strategia de tratament.
Coxartroza primară este forma care apare fără o cauză identificabilă. Este frecvent legată de înaintarea în vârstă, uzura naturală a cartilajului și factori precum predispoziția genetică sau suprasolicitarea articulației de-a lungul anilor.
În schimb, coxartroza secundară are o cauză clară: poate fi rezultatul unor traumatisme mai vechi, displaziei de şold, unor afecțiuni inflamatorii (cum ar fi artrita reumatoidă), infecțiilor articulare sau unor boli metabolice. Practic, în formele secundare, există un eveniment sau o problemă preexistentă care a accelerat degradarea articulației.
Semnele sunt adesea subtile la început și devin mai evidente pe măsură ce boala avansează. Cele mai comune simptome sunt:
În stadiile avansate, durerea poate apărea și în repaus sau noaptea.
Stabilirea diagnosticului de coxartroză începe întotdeauna cu un consult clinic. Medicul evaluează mobilitatea articulației, zonele dureroase și modul în care șoldul răspunde la anumite mişcări. Această evaluare inițială oferă o imagine clară asupra stadiului funcțional al articulației.
Pentru confirmare, investigațiile imagistice sunt esențiale.Radiografia este cea mai utilizată metodă, deoarece evidențiază reducerea spațiului articular, prezența osteofitelor și eventualele modificări ale structurii osoase. În situațiile în care boala este într-un stadiu incipient sau când este nevoie de detalii suplimentare despre cartilaj și țesuturile moi, se recomandă un RMN. Acesta oferă o imagine mult mai detaliată a articulației. În anumite cazuri, medicul poate solicita și analize de sânge, nu pentru a diagnostica artroza în sine, ci pentru a exclude alte afecțiuni inflamatorii, precum artritele, care pot cauza simptome similare.
Tratamentul depinde de severitate. Scopul este reducerea durerii, menținerea mobilității și încetinirea evoluției bolii.
În majoritatea cazurilor, acesta este primul pas:
Pentru cazurile moderate sau atunci când durerea persistă:
Recomandat doar când durerea este severă și afectează calitatea vieţii:
Operația este ultima soluție, nu prima.
Kinetoterapia este tratamentul de bază, fiind cea mai eficientă metodă non-invazivă pentru a controla simptomele. Beneficiile includ:
Un program personalizat, evaluat și monitorizat de un terapeut, poate crește mult calitatea vieții.
📞 La Kineto Klinik Timisoara, echipa noastră este formată din medici ortopezi, medici de recuperare și kinetoterapeuți care oferă ghidaj și tratament individualizat pentru fiecare pacient. Fiecare plan de recuperare este adaptat la nevoile tale, pentru rezultate eficiente și sigure.
Fă-ți o programare telefonică chiar acum apasând butonul din dreapta jos.
Dacă nu este tratată corespunzător, coxartroza poate duce la mai multe complicații care afectează calitatea vieţii. Printre cele mai frecvente se numără: durerea cronică care limitează activitățile zilnice, rigiditatea articulației și scăderea mobilității, dezechilibre musculare sau atrofierea muşchilor din jurul şoldului, modificări posturale care pot provoca dureri la nivelul spatelui sau genunchilor, și, în cazurile severe, necesitatea unei proteze de şold (artroplastie). De asemenea, inflamația cronică poate agrava starea generală a articulației și poate crește riscul de caderi sau accidente din cauza mobilității reduse.
Deşi artroza de șold nu poate fi prevenită complet, mai ales atunci când există factori genetici sau traumatisme vechi, evoluția ei poate fi încetinită printr-un stil de viață echilibrat. Menținerea unei greutăți optime reduce considerabil presiunea asupra articulației, la fel cum o face și activitatea fizică moderată, adaptată nevoilor fiecărei persoane. Exercițiile de întărire a musculaturii din jurul şoldului, împreună cu exercițiile pentru flexibilitate, contribuie la stabilitatea articulației și la reducerea uzurii. Este recomandată și evitarea mișcărilor repetitive care suprasolicită zona, precum urcatul excesiv al scărilor sau ridicarea unor greutăți mari. De asemenea, menținerea unei posturi corecte și alegerea unei încălțăminte adecvate pot proteja alinierea corectă a articulației pe termen lung. Nu în ultimul rând, evaluările periodice realizate de un specialist pot detecta devreme eventualele dezechilibre care, corectate la timp, pot preveni complicarea simptomelor.
Da, atât timp cât activitatea este adaptată. Sporturile cu impact redus, precum mersul pe jos, înotul sau bicicleta, sunt cele mai potrivite. Activitățile care implică sărituri, alergări lungi sau schimbări bruşte de direcție ar trebui evitate deoarece pot agrava durerea.
Nu întotdeauna. Durerea se poate transmite din coloana lombară, muşchii fesieri, nervul sciatic sau chiar genunchi. De aceea evaluarea completă este esențială pentru a identifica sursa exactă.
Suplimentele nu pot reconstrui cartilajul deja degradat, însă pot susține sănătatea articulației în stadiile incipiente și pot reduce inflamația. Cele mai folosite sunt glucozamina, condroitina, colagenul și omega-3.
Operația este luată în considerare atunci când durerea devine constantă, afectează mersul, somnul sau activitățile zilnice, iar tratamentele conservatoare nu mai oferă ameliorare. Este întotdeauna ultima opțiune, nu prima.
Nu poate vindeca, însă poate controla evoluția bolii. Prin exerciții corect alese, durerea scade, mobilitatea se îmbunătățește, iar funcția șoldului se menține mai mult timp. În stadiile uşoare și moderate, kinetoterapia este tratamentul de bază.
Nu, dar este bine să fie făcut cu moderație. Dacă durerea este accentuată la această mișcare, terapeutul poate recomanda tehnici alternative sau exerciții care îmbunătățesc stabilitatea și forţa musculaturii.
Mersul moderat este benefic şi menţine articulația mobilă. Problema apare când mersul este excesiv, pe suprafețe dure sau cu greutate mare purtată în spate. Echilibrul este cheia: prea puțin duce la rigiditate, prea mult duce la durere și inflamație.
Da, în stadii mai avansate durerea poate apărea și în repaus, inclusiv noaptea. Atunci este un semn că inflamația este mai puternică sau că articulația este deja afectată semnificativ. De obicei, medicul ajustează tratamentul la acest punct.
Efectele sunt variabile. Unele persoane simt o ameliorare a disconfortului, altele nu observă diferențe majore. Aceste suplimente nu „repară” cartilajul deja distrus, dar pot susține confortul articular în forme uşoare sau moderate.
În general, da. Medicul recomandă proteza atunci când durerea devine severă, mersul este limitat, iar tratamentele conservatoare nu mai funcționează. Pentru mulți pacienți, protezarea de şold aduce o îmbunătățire majoră a calității vieții.
📞 La Kineto Klinik Timisoara, abordăm recuperarea ca pe un proces complet și personalizat. Echipa noastră cuprinde medici ortopezi, medici de recuperare și kinetoterapeuți, care lucrează împreună pentru a evalua starea ta, a identifica problemele specifice și a construi un program de tratament individualizat. Fiecare etapă a recuperării este monitorizată și ajustată constant, astfel încât să obții rezultatele dorite.
Fă-ți o programare telefonică chiar acum apasând butonul din dreapta jos.