Tipurile de Proteze Articulare și Recuperarea După Artroplastie

Durerea articulară persistentă, rigiditatea și limitarea mobilității pot ajunge să afecteze toate aspectele vieții de zi cu zi. Atunci când tratamentele conservatoare nu mai oferă rezultate suficiente, iar articulația este sever deteriorată, medicul ortoped poate recomanda o intervenție de înlocuire a articulației, numită artroplastie.

Artroplastia presupune înlocuirea suprafețelor articulare deteriorate cu componente artificiale, astfel încât articulația să își poată recăpăta funcția și pacientul să își reducă durerea. Protezele articulare sunt utilizate cel mai frecvent la nivelul șoldului și genunchiului, dar există și proteze pentru umăr, gleznă, cot și alte articulații.

Operația reprezintă însă doar o parte din proces. Pentru obținerea unui rezultat funcțional bun, recuperarea medicală are un rol esențial. Mobilitatea, forța musculară, echilibrul și mersul trebuie recâștigate progresiv, iar programul de recuperare trebuie adaptat fiecărui pacient.

Ce este o proteză articulară?

O proteză articulară este un dispozitiv medical care înlocuiește o articulație deteriorată sau anumite componente ale acesteia.

În funcție de articulație și de gradul de afectare, poate fi înlocuită întreaga articulație sau doar partea deteriorată. Materialele utilizate diferă în funcție de tipul protezei și pot include combinații de metal, ceramică, polietilenă sau alte materiale special concepute pentru utilizare medicală.

Scopul intervenției este, în primul rând, reducerea durerii și îmbunătățirea funcției. Pentru mulți pacienți, aceasta înseamnă revenirea la activități care deveniseră dificile înainte de operație, precum mersul, urcatul scărilor sau desfășurarea activităților cotidiene.

Când este recomandată o proteză?

Artroplastia poate fi recomandată atunci când deteriorarea articulației produce durere și limitare funcțională importante, iar alte metode de tratament nu mai oferă un rezultat satisfăcător.

Printre situațiile în care poate fi luată în considerare se numără:

• artroza avansată;
• artrita inflamatorie;
• fracturile articulare, în anumite situații;
• necroza avasculară;
• deformările articulare importante;
• leziunile severe ale suprafețelor articulare;
• durerea persistentă care afectează activitățile cotidiene;
• limitarea importantă a mobilității.

Decizia de protezare nu se bazează doar pe aspectul radiografiei. Medicul ia în considerare intensitatea durerii, limitarea funcțională, examenul clinic, investigațiile imagistice, starea generală de sănătate și răspunsul la tratamentele efectuate anterior.

În cazul șoldului și genunchiului, artroplastia este folosită cel mai frecvent pentru tratarea durerii și rigidității provocate de artroză.

Tipurile principale de proteze articulare

Proteza de șold

Artroplastia de șold este una dintre cele mai frecvente intervenții de înlocuire articulară.

Proteza totală de șold

În cazul unei proteze totale, sunt înlocuite ambele componente principale ale articulației: capul femural și suprafața articulară a acetabulului.

Capul femurului este înlocuit cu o componentă artificială, iar acetabulul primește o componentă care formează noua suprafață articulară. Materialele pot varia în funcție de proteză și de particularitățile pacientului.

Proteza totală este utilizată frecvent în artroza avansată, atunci când durerea și pierderea mobilității afectează semnificativ viața de zi cu zi.

Hemiartroplastia de șold

În hemiartroplastie este înlocuită componenta femurală, în timp ce acetabulul este păstrat.

Această variantă este utilizată în anumite situații, în special în cazul unor fracturi de șold, mai ales la pacienții vârstnici sau fragili. Alegerea între hemiartroplastie și proteza totală depinde de starea pacientului, tipul fracturii și alți factori clinici.

Resurfacing-ul de șold

În cazul resurfacing-ului, capul femural nu este îndepărtat în totalitate. Suprafețele deteriorate sunt pregătite și acoperite cu componente artificiale.

Această procedură este indicată doar anumitor pacienți și nu este potrivită pentru persoanele cu o calitate slabă a osului.

Proteza de genunchi

Proteza de genunchi este utilizată atunci când deteriorarea articulației produce durere, rigiditate și limitarea semnificativă a funcției.

Proteza totală de genunchi

În artroplastia totală sunt înlocuite suprafețele articulare deteriorate ale femurului și tibiei. În funcție de situație, poate fi tratată și suprafața articulară a rotulei.

Componentele sunt concepute pentru a permite mișcarea articulației și pentru a reduce durerea provocată de contactul dintre suprafețele osoase deteriorate.

Proteza parțială de genunchi

Dacă artroza afectează doar un anumit compartiment al genunchiului, poate fi posibilă înlocuirea doar a zonei respective.

Proteza parțială păstrează o parte mai mare din structurile naturale ale genunchiului și, în general, recuperarea este mai rapidă decât după proteza totală. Totuși, indicația depinde de localizarea și extinderea leziunilor, precum și de starea celorlalte structuri ale genunchiului.

Proteza de umăr

Artroplastia de umăr poate fi recomandată în cazul artrozei severe, fracturilor complexe, anumitor leziuni ale coafei rotatorilor sau altor afecțiuni care afectează grav articulația.

Există mai multe tipuri de proteze de umăr, iar alegerea depinde de structurile afectate.

Proteza anatomică de umăr

Proteza anatomică păstrează, în linii mari, geometria naturală a articulației. Este utilizată atunci când structurile care stabilizează și mobilizează umărul, în special coafa rotatorilor, sunt suficient de funcționale.

Proteza inversată de umăr

În proteza inversată, poziția componentelor este schimbată față de anatomia normală a umărului.

Această configurație permite deltoidului să preia o parte mai importantă din rolul necesar pentru ridicarea brațului și poate fi utilă în anumite cazuri în care coafa rotatorilor este sever afectată.

Recuperarea după proteza de umăr are particularități diferite față de cea după proteza de șold sau genunchi, deoarece țesuturile operate trebuie protejate în perioada inițială, iar exercițiile sunt introduse progresiv.

Alte tipuri de proteze articulare

În funcție de afecțiune, pot fi efectuate și artroplastii la nivelul altor articulații.

Printre acestea se numără:

• proteza de gleznă;
• proteza de cot;
• protezele articulațiilor degetelor;
• alte proceduri de înlocuire articulară, indicate în situații selectate.

Aceste intervenții sunt mai puțin frecvente decât protezele de șold și genunchi, iar recuperarea diferă în funcție de articulație și de tipul intervenției.

Cum se recuperează pacientul după o artroplastie?

Recuperarea începe mult mai devreme decât își imaginează mulți pacienți. Pentru protezele de șold și genunchi, mobilizarea este încurajată precoce, de regulă în ziua operației sau în primele 24 de ore, atunci când starea pacientului permite acest lucru.

Scopul nu este ca pacientul să facă efort cât mai mare imediat după operație. Primele etape urmăresc recâștigarea controlului asupra membrului operat, prevenirea complicațiilor și revenirea treptată la mișcare.

Primele zile după operație

În perioada imediat următoare intervenției, pacientul poate avea durere, edem, oboseală și o limitare importantă a mobilității.

Kinetoterapeutul poate începe cu exerciții simple, adaptate stării pacientului. Acestea pot include mișcări ale gleznei, exerciții de activare musculară, exerciții pentru circulație și respirație, precum și mișcări controlate ale articulației operate, atunci când acestea sunt permise.

Un obiectiv important este ridicarea din pat și reluarea mersului în siguranță.

La început, pacientul poate avea nevoie de cadru de mers, cârje sau alte dispozitive de sprijin. Gradul în care poate încărca membrul operat este stabilit de echipa medicală, în funcție de tipul intervenției și de particularitățile cazului.

Primele săptămâni

După externare, programul de recuperare continuă.

Pacientul începe să crească treptat distanța parcursă și să lucreze la mobilitate, forță și control motor.

După proteza de genunchi, un obiectiv important este recâștigarea extensiei și flexiei genunchiului, împreună cu activarea cvadricepsului și reeducarea mersului.

După proteza de șold, exercițiile urmăresc recuperarea forței musculare, a mobilității și a controlului membrului inferior, precum și revenirea progresivă la mersul normal.

Exercițiile trebuie adaptate pacientului. Un program prea ușor poate întârzia progresul, în timp ce o creștere prea rapidă a efortului poate accentua durerea și edemul.

De ce este important mersul?

Mersul este una dintre cele mai importante componente ale recuperării după proteza de șold sau genunchi.

La început, pacientul poate merge doar distanțe scurte, cu sprijin. Pe măsură ce forța, echilibrul și controlul membrului se îmbunătățesc, sprijinul poate fi redus progresiv.

Este important ca dispozitivul de mers să fie abandonat atunci când pacientul este pregătit, nu doar pentru că își dorește să meargă fără ajutor. Renunțarea prea devreme la cadru sau cârje poate duce la apariția unui mers compensator sau a unui șchiopătat. Unele recomandări de recuperare subliniază că este preferabil un mers corect cu ajutorul unui dispozitiv decât un mers incorect fără acesta.

Dacă te confrunți cu dureri articulare importante și tratamentul conservator nu mai oferă rezultate, o consultație ortopedică poate clarifica opțiunile disponibile. Iar dacă ai trecut deja printr-o artroplastie, recuperarea medicală și kinetoterapia te pot ajuta să vă recâștigați treptat mobilitatea, forța și independența. La Kineto Klinik Timișoara poți primi îndrumare pentru ambele etape.

Programează-ți un consult acum, apăsând butonul din dreapta jos!

Care este rolul kinetoterapeutului?

Kinetoterapia este o parte importantă a recuperării după artroplastie.

Programul nu constă doar în repetarea unor exerciții. Kinetoterapeutul urmărește modul în care pacientul se mișcă și adaptează progresiv tratamentul.

În funcție de articulația operată și de stadiul recuperării, poate lucra asupra:

• mobilității articulare;
• forței musculare;
• controlului motor;
• echilibrului;
• coordonării;
• mersului;
• transferurilor, precum ridicarea de pe scaun sau din pat;
• urcatului și coborâtului scărilor;
• folosirii corecte a cârjelor, cadrului sau bastonului;
• reintegrării progresive în activitățile cotidiene.

Un program de exerciții bine structurat contribuie la recâștigarea mobilității și a forței. Exercițiile trebuie însă adaptate și supravegheate atunci când este necesar, mai ales în perioada imediat următoare intervenției.

Cât durează recuperarea?

Nu există un singur interval valabil pentru toți pacienții.

După proteza de șold, recuperarea poate dura câteva luni, iar progresul depinde de vârstă, starea generală de sănătate, condiția musculară și tipul intervenției.

După proteza de genunchi, recuperarea completă poate dura, de asemenea, câteva luni sau mai mult. Proteza parțială poate avea un timp de recuperare mai scurt decât proteza totală, atunci când evoluția este favorabilă.

În cazul protezei de umăr, recuperarea are un ritm diferit, deoarece trebuie protejate structurile operate, iar mobilitatea și forța sunt recuperate progresiv.

Este important ca pacientul să nu își compare evoluția cu cea a unei alte persoane. Două persoane care au aceeași intervenție pot avea ritmuri foarte diferite de recuperare.

Ce este normal după operație?

Durerea și edemul sunt frecvente în primele săptămâni. Oboseala poate fi, de asemenea, importantă după o intervenție chirurgicală majoră.

În cazul protezei de șold, durerea și umflarea membrului se pot menține câteva săptămâni și se reduc treptat pe măsură ce pacientul devine mai activ.

După proteza de genunchi, durerea, echimozele și edemul sunt, de asemenea, frecvente. Umflarea poate persista mai mult timp, chiar și după ce mobilitatea și mersul s-au îmbunătățit.

Durerea nu trebuie însă ignorată dacă devine mai intensă, își schimbă caracterul sau apare împreună cu alte simptome.

Când trebuie contactat medicul?

După o artroplastie, anumite simptome necesită evaluare medicală.

Este important să fie anunțată echipa medicală dacă apar:

• febră sau frisoane;
• roșeață importantă în jurul plăgii;
• secreții sau puroi la nivelul inciziei;
• durere care se agravează în loc să se amelioreze;
• umflare importantă sau progresivă;
• durere nou apărută la nivelul gambei;
• modificări importante ale culorii sau temperaturii membrului;
• deteriorarea bruscă a mobilității.

Durerea și umflarea unui membru pot fi semne ale unei tromboze venoase profunde, iar apariția durerii toracice sau a dificultății de respirație necesită evaluare medicală de urgență.

Ce poate face pacientul pentru o recuperare mai bună?

Recuperarea începe, de fapt, încă înaintea operației.

Atunci când starea pacientului permite, pregătirea musculaturii înainte de intervenție, menținerea unei greutăți adecvate, renunțarea la fumat și controlul bolilor asociate pot contribui la o recuperare mai bună.

După operație, pacientul poate contribui prin:

• respectarea programului de exerciții;
• mers progresiv, conform recomandărilor;
• folosirea corectă a dispozitivelor de sprijin;
• respectarea indicațiilor chirurgului;
• administrarea tratamentului prescris;
• menținerea unei alimentații adecvate;
• alternarea activității cu perioade de odihnă;
• evitarea eforturilor pentru care articulația nu este încă pregătită.

Una dintre cele mai frecvente greșeli este dorința de a grăbi recuperarea. O articulație operată are nevoie de timp pentru vindecare, iar progresul bun se obține prin creșterea treptată a solicitării.

Ce activități pot fi reluate după proteză?

Scopul artroplastiei este ca pacientul să își recapete cât mai mult din independența pierdută înainte de operație.

Mersul, urcatul scărilor și activitățile obișnuite pot fi reluate progresiv. Revenirea la serviciu depinde de tipul de muncă, de articulația operată și de evoluția pacientului.

După recuperare, multe persoane pot practica activități cu impact redus, precum mersul pe jos, înotul sau ciclismul, atunci când medicul permite acest lucru. În schimb, activitățile care presupun impact repetat, sărituri sau solicitări mari ale articulației pot să nu fie recomandate.

Momentul reluării fiecărei activități trebuie stabilit individual, în funcție de tipul protezei și de evoluția recuperării.

Proteza nu înseamnă sfârșitul activității fizice

Una dintre ideile importante pentru pacient este că protezarea articulară nu înseamnă că trebuie să evite mișcarea.

Dimpotrivă, activitatea fizică adaptată este o parte importantă a recuperării. Mușchii care susțin articulația trebuie să își recapete forța, iar pacientul trebuie să își redobândească mobilitatea, echilibrul și rezistența la efort.

Diferența este că activitatea trebuie crescută progresiv și adaptată noii articulații. După recuperare, obiectivul nu este doar ca pacientul să poată merge fără durere, ci să își poată desfășura cât mai independent activitățile obișnuite.

Cât timp poate rezista o proteză?

Durata de viață a unei proteze diferă în funcție de tipul implantului, articulație, activitatea pacientului, greutate, tehnica chirurgicală și alți factori.

Protezele moderne pot avea o durată de funcționare de mulți ani. De exemplu, NHS menționează că protezele de șold pot dura cel puțin 15 ani, iar unele proteze de genunchi pot dura 20 de ani sau mai mult. Aceste valori nu reprezintă o garanție pentru fiecare pacient.

În timp, componentele se pot uza, iar uneori poate fi necesară o nouă intervenție, numită revizie.

Întrebări și răspunsuri despre protezele articulare

1. Este nevoie să slăbesc înainte de protezarea șoldului sau genunchiului?

Greutatea poate influența riscurile intervenției și recuperarea, însă nu există aceeași recomandare pentru toți pacienții. În unele situații, scăderea în greutate înainte de operație poate reduce riscul de complicații și poate ușura mobilizarea după intervenție. Decizia trebuie luată împreună cu medicul, mai ales atunci când durerea și limitarea mobilității fac dificilă activitatea fizică.

2. Trebuie să amân operația cât mai mult timp?

Nu există o regulă conform căreia o proteză trebuie făcută doar atunci când durerea devine insuportabilă. Dacă articulația este sever deteriorată, iar durerea și limitarea funcției afectează semnificativ viața de zi cu zi, amânarea excesivă poate duce la pierderea condiției fizice și a forței musculare. Momentul potrivit pentru operație se stabilește împreună cu ortopedul, în funcție de simptome, investigații și starea generală.

3. Pot să fac kinetoterapie înainte de proteză?

Da. În multe situații, exercițiile efectuate înainte de operație pot ajuta la menținerea forței musculare și a mobilității și pot pregăti pacientul pentru recuperarea de după intervenție. Programul trebuie adaptat nivelului de durere și afecțiunii existente. Kinetoterapia preoperatorie nu repară o articulație sever deteriorată, dar poate ajuta pacientul să intre în operație într-o condiție fizică mai bună.

4. Cât timp voi avea nevoie de cârje sau de cadrul de mers?

Nu există un număr fix de zile. Durata depinde de articulația operată, tipul intervenției, forța musculară, echilibru și calitatea mersului. Unele persoane renunță relativ repede la cadrul de mers, în timp ce altele au nevoie de sprijin mai mult timp. Dispozitivul trebuie redus progresiv atunci când pacientul poate merge în siguranță și cu un tipar de mers corect.

5. Dacă mă doare în timpul exercițiilor, trebuie să mă opresc?

O anumită jenă, tensiune musculară sau creștere temporară a disconfortului poate apărea în timpul recuperării. Durerea intensă, persistentă sau care se agravează de la o ședință la alta trebuie însă discutată cu kinetoterapeutul sau medicul. Exercițiul nu trebuie transformat într-o competiție cu durerea. Programul poate fi modificat în funcție de răspunsul organismului.

6. Pot să dorm pe partea pe care am fost operat?

Depinde de tipul protezei și de stadiul recuperării. După proteza de șold, anumite poziții pot fi restricționate temporar, în funcție de abordul chirurgical și de recomandările ortopedului. După proteza de umăr, poziția de somn poate fi adaptată pentru a proteja articulația în perioada inițială. Recomandările nu sunt identice pentru toți pacienții, astfel că poziția de somn trebuie stabilită în funcție de intervenția efectuată.

7. Pot conduce mașina după proteză?

Revenirea la condus depinde de articulația operată, controlul membrului, mobilitate, forță, tipul mașinii și tratamentul administrat. Pacientul trebuie să poată controla în siguranță vehiculul și să poată efectua manevre de urgență. Momentul reluării condusului trebuie stabilit împreună cu medicul și trebuie ținut cont și de eventualele restricții legale sau ale asigurării.

8. Proteza poate ieși din loc?

Unele proteze, în special proteza de șold, prezintă un risc de luxație, deși acesta este redus. Riscul depinde de mai mulți factori, inclusiv tipul protezei, tehnica chirurgicală și anumite mișcări sau situații din perioada de recuperare. De aceea, pacientul trebuie să respecte recomandările primite după operație. Durerea bruscă, deformarea articulației sau imposibilitatea de a folosi membrul necesită evaluare medicală.

9. Pot să călătoresc cu avionul după protezare?

Călătoria cu avionul este posibilă pentru multe persoane după artroplastie, însă momentul potrivit depinde de tipul intervenției și de evoluția recuperării. Călătoriile lungi presupun perioade îndelungate de imobilizare și pot crește riscul de tromboză. Înainte de o călătorie, pacientul trebuie să discute cu medicul despre momentul potrivit, tratamentul antitrombotic și măsurile necesare în timpul zborului.

10. Ce se întâmplă dacă recuperarea nu merge așa cum mă aștept?

Recuperarea nu evoluează întotdeauna în linie dreaptă. Pot exista perioade în care progresul pare mai lent, iar durerea sau edemul pot varia în funcție de nivelul de activitate. Dacă mobilitatea se înrăutățește, durerea crește semnificativ sau apar simptome noi, este important ca situația să fie discutată cu echipa medicală. Uneori este nevoie doar de ajustarea programului de recuperare, iar alteori trebuie verificată existența unei complicații. Aveți nevoie de o consultație ortopedică sau de recuperare după protezarea unei articulații?

La Kineto Klinik Timișoara, pacienții cu afecțiuni articulare pot beneficia de evaluare medicală și de programe de recuperare personalizate, în funcție de articulația afectată, tipul intervenției și stadiul recuperării.
Programează-ți un consult acum, apăsând butonul din dreapta jos!